Coaching-ul presupune o relaţie în care accentul cade pe persoană, pe modul în care trăieşte situaţia; se centrează pe persoana aflată în situaţie. Însă, coaching-ul este axat pe proces, nu pe problemă/situație.
Când?:
- este solicitat în perioade delicate; așa cum ar fi obținerea unei promovări sau dobândirea de noi responsabilități; după succes sau eșec; atunci când se dorește folosirea mai accentuată a potențialului existent; atunci când se ajunge sus, pe val, iar provocare este de a menţine poziţia şi a performa aşa, acolo; atunci când lucrurile încep să meargă mai puțin bine, când perspectivele sunt negative; ori de câte ori apare nevoia de schimbare, iar persoana nu o recunoaşte, nu o acceptă, are rezistenţe, blochează transformarea.
Obiectivul: îl reprezintă conştientizarea blocajelor şi rezistenţelor personale, facilitarea eliberării potenţialului existent, formarea şi dezvoltarea unor atitudini şi comportamente noi, care să conducă la performanţe. Asigură depăşirea obstacolelor, dinamizează performanţele profesionale.
Cum?:
- prin co-acţiunea persoanelor implicate (agent şi client /// coach şi coachee) – aceştia se stimulează reciproc, comunică, evoluează împreună în înţelegerea situaţiei.
Finalitate dublă: ajută individul să facă faţă solicitărilor, să se adapteze, să utilizeze optim resursele personale, să se dezvolte; ajută organizaţia să devină mai eficientă, să-şi utilizeze resursele umane optim.
Agent de schimbare: ocupă un rol important – este un aliat al clientului/coachee-ului. Are mai multe roluri: facilitator al conştientizării şi reflecţiei, stimulator, suport, comunicator, formator, ghid, evaluator.
Cine?
…
0 Comments