Ce-mi pricinuieste succesul, implinirea, devenirea, ascensiunea? Ce mi le prilejuieste?
Coaching-ul imi ofera ocazia de a trece peste neincredere, amagire, asteptare, amanare, complacere, resemnare, hazard, esec, ba chiar renuntare si disperare. Coaching-ul, un prilej. Asadar…
Pricina? Intodeauna eu. Pricina realizarilor. Sau a gestionarii esecurilor. Pricina, prin ceea ce fac. Actionez. Sau nu. Iar ca sa (des?)fac, prin cultivarea atitudinii-mi propice. Cea care-mi potenteaza aptitudinea de a ma salta la altitudinea pe care-mi propun s-o ating in ascensiunea-mi gestionata. Eu sunt pricina amplitudinei ascensiunii-mi. Imi dau prilej? Coaching-ul poate fi favorizatorul… Sau pricina? Cauzatorul, “vinovatul”… Prilejul?
Ce aleg?
Cum?
Cand?
Cu cine?
Pentru m-/c-ine?
Care este pricina reusitei unei intreprinderi? Cu ce prilej obtin ceea ce-mi propun?
Stop.Think.(re?)Act.
AVANT!
______________________________________________________________________________________________________
PRÍCINĂ, pricini, s. f. 1. Cauză care determină ori explică o acțiune, o situație, un fenomen; motiv. ◊ Loc. adv. Fără (nicio) pricină = fără justificare, nemotivat. ◊ Loc. conj. Din pricină că… = pentru că…, deoarece, fiindcă. ◊ Loc. prep. Din pricina… = ca urmare a…, având drept motiv; din vina… ◊ Expr. (Înv.) A pune pricină = a invoca motive, pretexte pentru justificarea unei acțiuni. ♦ Prilej, ocazie, pretext. 2. Motiv de ceartă, de neînțelegere; problemă litigioasă, conflict; spec. proces. ◊ Expr. (Pop.) A se pune de pricină = a) a se împotrivi, a se opune; b) a căuta ceartă, a face gură; a se lua la harță, la bătaie. A căuta (cuiva) pricină (cu lumânarea) = a căuta (cuiva) motiv de ceartă, a căuta nod în papură. A găsi (cuiva) pricină = a găsi un pretext pentru a certa pe cineva. (Pop.) A avea (sau a fi în) pricină(cu cineva) = a fi certat (cu cineva); a fi în proces, a se judeca (cu cineva). ♦ (Înv.) Act în care este consemnată hotărârea luată într-un proces. 3.Întâmplare (neplăcută), chestiune; necaz, supărare. ♦ Problemă; afacere. ◊ Loc. adj. Cu pricina = despre care este vorba, respectiv. [Acc. și: pricínă] – Din bg. prična.
sursa: DEX ’09 (2009)
☆ ☆ ☆
PRILÉJ, prilejuri, s. n. 1. Ocazie, împrejurare; moment oportun. ◊ Expr.(Înv. și reg.) Vreme cu prilej = moment potrivit, favorabil. 2. Pretext, motiv. – Din bg. prilež.
sursa: DEX ’09 (2009)
0 Comments