5 prilejuri si 5 pricini

Inspirat fiind de doua articole de pe blogul initiativei GoalsOnTrack, indrazneala mea de aici consta in a incerca sa-l pun pe “5” in oglinda: 5 motive de top pentru a stabili tinte (obiective), fata de 5 pricini pentru care nu sunt atinse obiectivele (tintele). Si iata cum apare acum explicit si despre ce vor fi in continuare cele de fata ganduri. Concluzia? La final.

Astfel, pot spune ca ma potenteaza…

…obiectivele SMART si CLAR conturate si care-mi dau o tinta concreta sa ochesc, in ascensiunea cea de fiecare clipa (1);

…obiectivele care imi antreneaza concentrarea pe timp si efort, prin atentia pe care o ofer optiunii alegerii intre eficienta si eficacitate (2);

…obiectivele care furnizeaza motivare, perseverenta si consecventa, cele care ma ajuta sa ma raportez la “marele DE CE?” atunci cand trebuie sa aleg in continuare pasii si sa fac fata adversitatii (3);

…obiectivele care ma pregatesc pentru stabilirea prioritatilor, atunci cand calea ma poate ispiti cu “asa se face”, “toata lumea face asa”, “drumul cunoscut este si cel mai scurt”, “asa zice lumea” samdp (4);

….obiectivele care-mi ofera o harta cu care ma pot orienta in acensiunea de la unde sunt la unde doresc sa ajung, beneficiind de identificarea unor destinatii intermediare si bucurandu-ma de faptul ca fac fata unor sarcini mari sau aparent “imposibile” (DUMB?), odata ce am exercitiul de a le rupe intr-o serie de pasi intermediari realizabili si de a lucra la fiecare piesa (5);

V/S

Ma intimideaza…

…obiectivele pe care le investesc cu prea mari asteptari, care inseamna prea mult pentru mine, incat le-as dorit realizate perfect, fapt pentru care e posibil sa exagerez cu analizarea lui “cum se face”, fiind astfel impiedicat sa avansez (1);

…obiectivele care nu inseamna suficient pentru mine, chiar daca se afla pe lista mea si care, de fapt, posibil sa nici nu fie cu adevarat ale mele, sau importante pentru mine (2);

…obiectivele care-mi supraincarca programul cu aspecte nerealiste, inutile, stressante si coplesitoare (a se vedea Matricea Eisenhower de stabilire a prioritatilor) (3);

…obiectivele care-mi umplu inutil programul (care altfel ar fi demotivant de gol) cu sarcini doar consumatoare de timp si care imi hranesc de fapt doar amanarea (4);

… sau chiar ma dezarmeaza lipsa unui plan de actiune, intrucat, dupa cum a spus Antoine de Saint-Exupéry, un obiectiv fara un plan este doar o dorinta. Daca nu am un plan clar, este posibil sa ma simt pierdut si confuz de-a lungul drumului, ceea ce ma poate impiedica sa avansez (5).

Am ajuns si la final.
Multe cuvinte pentru… ce?
Concluzia!
Ah, da. De fapt, sunt mai multe. Cel putin cate o concluzie adunata de la fiecare avantat cutezator care s-a incumetat sa citeasca randurile de fata si a ajuns pana aici. Acum, ba chiar si-a oferit timp si de reflectie. Cum ar veni, de masurat de mai multe ori si poate de taiat (a se citi “actionat”) o data. Si odata. Pana la urma. Si bine.

Da, hai!