Ce sa mai… ?!
Se facea ca…
“Taca-ti gura!”_”Fii cuminte!” – forme ¿traditionale? de sustinere parentala !¡!
Am fost acolo, in primii “j-de’ani”. Am ajuns acolo, in urmatorii, ca parinte. Mai suntem inca pe-acolo, chiar si acum…
Si in timp, poate chiar peste ani, pentru dezvoltare personala indraznim, iar ca sa fie bine alegem financiar sa investim. Ca sa putem sa facem si sa ajungem sa fim… CU MINTE.
In viata, intervin numeroase situatii in care…
…pe de o parte, este un intuneric de sa-l tai cu cutitul (noaptea mintii?);
…pe de alta parte, este o tacere grea, apasatoare, chiar asurzitoare (liniste de mormant?).
Azi, despre TACERE. Sa cantarim:
Tacerea. O fi doar lipsa oricarui zgomot? Exterior, dar mai ales interior?
Tacerea. Instrument, jucarie, arma?
Tacerea. Cu ce rost?
Tacerea. Mereu tacerea…
Tacerea. Ne poate baga in bucluc (a se vedea tacerea vinovata). Sau ne poate scapa dintr-un blocaj, dintr-o pana de idei, din… (a se vedea tehnicile de coaching).
Tacerea. (ne) Poate scoate din pepeni. Ori din imobilism si din lipsa de inspiratie, de solutii. Catre ce o indreptam?
Antidot pentru acel facil “Nu stiu” care ni se serveste?
Tacerea. Sa o aplicam, sa o impunem, sa o mentinem. Dar si pe partea cealalta: sa o acceptam, sa o suportam…
O generam? – Tacere.
In pregatirea ca specialist in activitatea de coaching (SAC) este important sa ne imprietenim si cu… tacerea. Si mai mult, sa-i oferim ragazul de a fi inaltatoare si descuietoare pentru sine, dar mai ales pentru cel pe care il calauzim spre facilitarea potentarii, izbucnirii si revarsarii propriului sau potential.
Tacerea + Explorarea + Facilitarea + Actionarea + Celebrarea + Iteratia = Coach(ing) TEFACI
Tu de ce parte esti? Ce faci?
0 Comments