Am primit la un moment dat o solicitare de la un fost coleg, care suna cam asa:
Salut Ionel,
Vroiam sa te salut si sa te intreb ce mai faci?
Cum merge treaba?
Ma gandesc si ma tot strofoc sa fac un business, sa demarez un start up in zona de consultanta in afaceri, real estate, juridic.
Tu ce parere ai, ce sfaturi imi dai?
O zi excelenta si toate gandurile bune,
Cu apreciere,
Daniel
Raspunsul meu a venit ca un tir de intrebari, dupa care am simtit nevoia de a incheia astfel:
“Ceea ce ti-am transmis este ca un ghem de ata. Daca vrei sa te apuci de crosetat o frumoasa haina de antreprenor cu care sa pasesti victorios in acest demers, poti incepe prin a apuca un singur fir si a-l de/in-sira de la un capat la celalalt. Si tot asa… Poate fi un demers solitar, sau o poti face insotit. Ai nevoie de un consultant (care vine cu o reteta), un mentor (din a carei experienta poti lua ceea ce te ajuta), un consilier (care iti prezinta modele si directii posibile de actiune), un trainer (pentru diferite competente, cum ar fi management, vanzari, resurse umane, fluxuri financiare etc), sau de un coach? Dintre toti acestia, eu ma simt cel mai apropiat de rolul de facilitator al unui demers de coaching – adica tot intrebari de la mine si efort si munca la tine 🙂 In functie de interesul si disponibilitatea ta, mi-ar placea sa ne antrenam impreuna pentru succes!”
Ales cititor de aici si de acum, tu ce ai fi raspuns, din povestea ta, potrivit cunostintelor si competentelor tale, ca om, ca practician in domeniul tau de activitate, poate ca visator cutezator, ori ca “patit”, doar cu ceea ce stii acum despre persoana in cauza?
Recunoscator, AVANT!
0 Comments