Pick up these 4 habits:

01. Define your fears instead of your goals.
002. Banish the word “fine.”
0003. Approach your obstacles with curiosity.
00004. Embrace your near wins.”
—————————————————————————–

Prin activitatea de coaching, imi propun sa-i insotesc pe cei implicati si dedicati unor scopuri inaltatoare. Indrazneti in ascensiuni de la “aaaaaAAA” la “zzzzzZZZ”. De la un… “n” comun la un premiant “I”?
Pentru bunastare si Buna Stare.

Imi place sa cred ca si eu mi-am atins, pana acum, obiective. Poate nu pe toate; poate nu atat de usor; poate nu chiar imediat; poate nu direct; poate nu suficient de constient; poate nu cu asa efort; poate nu singur; poate nu chiar prin forte proprii; poate nu doar ale mele…
Ci in felul meu, cu propriu-mi AVANT.

Randul Lumii, Literatura, Educatia, Binevoitorii, Sfatuitorii, Calauzitorii mi-au daruit directii. Si lectii. Iar eu, avantat, mi-am ales calea, atat cat am putut, cat am stiut si cat am facut. Cat am riscat, cat m-am impiedicat si cat apoi m-am ridicat si am continuat. Cat am intrebat, cat m-am preocupat si cat (m-)am luptat.
Cat am pasit…

Cu urme de sadism, sau poate chiar de narcisism, imi plac rasucirile. Iar preferata mea contorsiune (sau conversiune?) stilistica este: “stiu ca nu stiu nimic” (Socrate). Astfel, vad orice calea(-mi) cu doua sensuri. Precum fiecare moneda – si cu cap si cu pajura. Precum drumetia montana – si in ascensiune si in retragere. Precum drumul cunoscut – considerat a fi si cel mai scurt. Pe cand eu mi-s atat istet (oare?), cat si natang sau mocofan (clar, da!).
Iata, deci, de ce!

Un obiectiv, o tinta, poate ca e mai facil de atins daca inainte de propulsare il/o definesc istet (a.k.a. S.M.A.R.T.):
S.pecific/a.
M.asurabil/a.
A.ccesibil/a.
R.ealist/a.
T.emporal/a.
Si daca, fara amanari, tintesc si ochesc. Daca ma AVANT avand avantajul actiunii!

Dar pan’ la S.M.A.R.T., indraznesc (baltesc, sau inmuguresc?) sa ma rasfat si pe celalalt sens, intr-un usor mocofan si natang D.U.M.B.:
D.arz.
U.nificator.
M.otivant.
B.rav.
Ca deh!, nu e destul daca omu’ nu-i si-un pic fudul…

Si-atunci, ma incumet sa:
1. Numesc fricile;
2. Gandesc in profunzime;
3. Curiozitatea-mi satisfac;
4. Fiu recunoscator.
Pentru ca tot ceea ce am primit (mi-)este un dar. Mai mult ca doar un dat… (^_^)

Pic cu pic se face mult, asa-i? Treapta cu treapta, ascendem. Picatura din pahar ar putea fi partea “plina”, asa cum, acelasi strop, la o adica, ar putea face continutul sa dea peste si sa se reverse.
Sau?

Eu ma bucur de efortul de a dezvolta, atinge si mentine un echilibru intre S.M.A.R.T. si D.U.M.B.. Ca atunci cand ma minunez ca vad si padurea, de copaci, si copacii din padure… Pentru ca imi place sa cred ca invat de la tot si de la toate, zi de zi.
Zi dupa zi.

Oare?

Tu, ales fauritor, tu cum vezi de la al tau actual nivel? Cum ai dori sa vezi? De la alt care nivel?
Cu ce avant?

Categories: Uncategorized

0 Comments

Leave a Reply

Avatar placeholder

Your email address will not be published. Required fields are marked *