Nu, nu de la ”c.orona” – actualul si la moda virus, ori savuroasa mexicana licoare din malt…
Si nici de la ”c.hirurgie”, cum patit am fost si parca nu m-am mai saturat…
Ci oarecum DA, de la o altfel de ”chirurgie”: de la C.OACHING !
De la c.ompetente, c.unostinte, c.alitati, c.ultura, c.ivilizatie… C.AMPION!
Coaching-ul – o chirurgie, hah?
Coach-ul… un ”chirurg”, oh dah!
Tu – un campion, nah?!
Spuneam odinioara ca nu-mi plac doctorii. Mai ales cei care au specialitati grele. Caci, pe cat sunt de buni profesionisti, pe atat sunt de… necomunicativi. Pe cat stiu cu bisturiul, pe atat le lipsesc cuvintele, sau le sunt prea ”jargonate”. Adica, ei ”taie” foarte bine si ”cos” inapoi la fel de bine, dar doar ca, pentru unul ca mine, parca nu-i de-ajuns. Caci, potrivit prejudecatilor mele anterioare, pentru un chirurg exista intotdeauna o solutie la oricare provocare medicala: ”se rezolva, SE TAIE!”. Dar, in convalescenta fiind, eu parca as avea nevoie si de cateva vorbe bune, de alinare, de… duh, de ”ce mai faci, mai omule!, cum o mai duci, cum iti mai este?”. Dar nu, ei taie, vindeca trupul si… cam atat.
”Dar, stai!”, ar striga profesionistii dintr-un alt domeniu suport – psihoterapeutii. Si da, stau si dreptate le dau, caci refacerea nu se termina odata cu cicatrizarea ranii. Corporal-material, se va fi terminat odata cu ultimul control post-operator, insa cicatricile invizibile, sufletesti si psihologice, se netezesc mai greu. Iar in scena intra psihoterapeutii, sau duhovnicii, mai mult sau mai putin lasati sa patrunda, de catre protagonistul filmului propriei sale vieti – EU, Ionelul.
”Dar stai?!”, te-ai astepta sa ma mai traga de atentie si alti profesionisti, din alt domeniu, unul propulsator… Dar nu, specialistii in activitatea de coaching nu striga, nu se lamenteaza. Nu cuvanta fara rost. Nu dau sfaturi inutile. Nu dau solutii gratuite. Nu exploreaza cu precadere trecutul. Nu au baghete magice… Nu au decat intrebari si incomode taceri. Nu sunt nici nevorbiti, si nu se simt nici neascultati.
Si iata cum, la o vreme si dupa ceva vreme, am vazut ca mai exista un domeniu, hulit de unii, dar apreciat de altii. In care, ”bisturiu” este cuvantul. ”Pensa”, intrebarea. ”Cusatura”, ascultarea. ”Perfuzie”, cea de pana atunci experimentarea. ”Bandaj”, in continuare asumarea. ”Externare”, a obiectivului atingerea.
COACHING-ul…
Nu repara, ci stimuleaza. Nu vindeca, ci genereaza. Nu inchide, ci elibereaza.
…propulseaza.
0 Comments