Ati citit vreodata DEX-ul precum o carte? Din scoarta in scoarta?

Iata o provocare! Poate fi o experienta unica si inedita: DEX-ul, carte de dezvoltare personala, dincolo de functionalitatea lingvistica… Hmmm!

Am mai oferit spre citire pe acest blog materiale care au pornit de la sau au mentionat definitii de DEX ale unor cuvinte.  Va invit si acum la lecturarea unui material construit in joaca, ghidus, imi place sa cred, si tot in jurul unor cuvinte cheie.

Afirmam ca:

Drumul de la platitudine la plenitudine presupune aptitudine, atitudine, altitudine si amplitudine. Este o chestiune de latitudine a fiecaruia, incotro o ia… 😉

Luam definitiile din DEX pentru:

PLATITÚDINE, platitudini, s. f. (La sg.) Faptul de a fi plat (2); banalitate, mediocritate; (și la pl.) vorbă, idee banală, plată.

APTITÚDINE, aptitudini, s. f. Însușire psihică individuală care condiționează îndeplinirea în bune condiții a unei munci, a unei acțiuni; aplicație, înclinație, dar2.

ATITÚDINE, atitudini, s. f. 1. Ținută sau poziție a corpului. 2. Fel de a fi sau de a se comporta (reprezentând adesea o anumită concepție); comportare. ◊ Expr. A lua atitudine = a-și manifesta poziția, a-și afirma (cu hotărâre) punctul de vedere.

ALTITÚDINE, altitudini, s. f. Înălțime a unui punct de pe suprafața Pământului, considerată în raport cu nivelul mării sau față de un alt punct de pe suprafața terestră.

AMPLITÚDINE, amplitudini, s. f. Depărtarea maximă dintre pozițiile extreme ale unui corp care oscilează. ♦ (Mat.) Mărimea unui arc. ♦ Fig.Întindere, amploare.

PLENITÚDINE s. f. Dezvoltare completă, integrală; deplinătate, totalitate; p. ext. desăvârșire. ◊ Plenitudine vocalică = perceptibilitate sau audibilitate a unei vocale, putere sonoră a unei vocale.

LATITÚDINE, latitudini, s. f. 1. Distanța unghiulară a unui punct de pe glob față de ecuator, măsurată pe meridianul care trece prin acel punct și exprimată în grade, minute și secunde. 2. Fig. Libertate de acțiune, posibilitate de a acționa după voie.

Si reflectam:

Sunt clipe in viata cand suntem prea aspri cu noi insine si consideram ca ducem o viata banala, ca suntem mediocri.

Mai sunt si acele momente in care, in ciuda efortului incununat cu izbanzi, observam ca dupa o vreme se instaleaza un fel de plictiseala, o anumita plafonare, iar un efort suplimentar nu vine neaparat si cu rezultate mai bune.

Cadem astfel prizonierii rutinei. Ai efectului de platou. Si iata cum, ceea ce anterior era un obiectiv, o provocare, devine dupa un timp o banalitate… Si iar, provocarea este sa depasim aceasta perioada, sa iesim din aceasta stare.

In fata oricarei provocari, fie ca ne-o stabilim noi, fie ca ne este servita din exterior, suntem in postura de a ne folosi talentele, cunostintele si competentele deja dobandite. Sau este cazul sa dobandim unele noi ori sa le imbunatatim pe cele deja existente.

Pentru astfel de situatii, studiem sau am studiat, ne „trainuim” sau ne-am format deja deprinderi, testam modalitati noi sau aplicam ceea ce s-a dovedit anterior a fi de succes. Si cu toate acestea, desavarsirea este inca departe…

Este deja un cliseu sa spunem ca aptitudinile fara atitudine nu o sa ne poarte prea departe, nu o sa ne inalte prea mult.

Aptitudinile sunt ca acel avion pe care stim sa il pilotam, pe care il avem la indemana in hangar, la pastrare, insa in care fie nu ne urcam, fie nu il desprindem de la sol, chiar si in conditii excelente de zbor.

Modul in care ne raportam la o situatie, la o destinatie si la traseul de pana acolo, cu toate cele pe care ni le ofera (provocari, sicane, obstacole, bucurii de parcurs, victorii de etapa), ne creioneaza intr-o anumita tinuta de zbor. Iar nuantele si tusele acesteia nu ni le ofera nimeni, ci le alegem noi. Atitudinea este o alegere.

A fi astazi mai mult decat eram ieri, poate fi inaltator. Dar si apasator deopotriva. Sa tragem de noi poate deveni frustrant si demotivant, daca directiile vizate nu se potrivesc valorilor noastre. Mobilizator este sa ne oferim constient ragazul de a trage invataminte din orice situatie, mai ales cand se iveste in mod neasteptat.

Pentru a ajunge la destinatie, facem pasi. Pentru a reusi, actionam. Ideal ar fi fara lamentari. Fara pierderi inutile de energie. Pe masura provocarii ce ni se arata. Cantarim: situatia de fata; pe noi; ce ne aduce cu adevarat rezultatul dorit; dupa care, ce urmeaza? Ce amplitudine poate lua toata aceasta stare?

Desavarsire? La singular, sau la plural?

Pe parcursul unei vieti? Mai precis, cand anume?

Destinatie, sau calatorie? Rezultat, sau proces?

Apoi, ce? – iata noi directii de reflectie. Sau poate cu aceste intrebari ar fi trebuit sa incepem materialul de fata…

Concluzia? – si-o ofera fiecare.

Doar o posibila directie: plenitudine – desavarsire – bunastare – viata bine traita. Rezultatele unor cercetari de mai bine de 50 de ani (Gallup) ne spun ca o viata bine traita depinde de cinci elemente care sunt corelate: cariera si angajarea, socializarea, finantele, sanatatea fizica, comunitatea. La atingerea sentimentului de plenitudine concura in mod egal:

  1. modul in care ne ocupam timpul in fiecare zi; sau, mai simplu spus, masura in care ne place ceea ce facem in fiecare zi;
  2. relatiile puternice si dragostea din viata noastra;
  3. cat de eficient ne gestionam finantele;
  4. starea buna de sanatate si energia zilnica necesara pentru a incheia ceea ce ne propunem pentru fiecare zi;
  5. gradul de implicare si de angajament in imbunatatirea situatiei comunitatii in care traim.

 

Iata cate locuri de joaca avem!

Avem si clipe – ca cea de fata.

Avem si zile – cate or mai fi ramas.

Avem solutii – in jur, dar mai ales in noi insine.

Este la latitudinea noastra unde si cand cautam, ce si cum aplicam.

 

AVANT!

Categories: Uncategorized

0 Comments

Leave a Reply

Avatar placeholder

Your email address will not be published. Required fields are marked *