¿? ¿🤝? ¿?

PS: dar voi, oamenii de coaching, sunteți bine? totul ok? 😀”

Ca sa ma aflu-n treaba, m-am simtit si am reactionat printr-un comentariu, astfel:

“Eu m-am refugiat in vise, somaj, inchipuiri; exemplele unora, modelele altora; in carti – unele reluate, altele doar pe diagonala abordate, ori mai degraba in cuprinsuri-le, prefete, inceputuri…”

Iar cu ocazia de fata, ca ma mananca si ma scarpin, as completa:

Sunt doar SAC, cu multe-multe altele de parcurs. M-am visat coach candva. Si inca nu m-am trezit. Am reusit doar specialist in activitatea de coaching la ANC sa ma certific. Iar apoi, in celelalte roluri avute am adaptat, pe ici, pe colo, cum am avut libertatea de a combina.

Dupa care, am nutrit. Si inca-mi nazuiesc. Iar de la dorinta la putinta, este de alimentat vointa, ceea ce inseamna ca sunt si pasi de intreprins.

Am combinat si as combina in continuare cu drumetia montana (sau iesirea in natura), pe parte de “walk&talk”; cu “peer group supervision”, pe parte de a-mi oferi perspectiva la provocarile pe care le-ar putea intampina si binevoieste de le impartaseste cu mine, la schimb, un seaman mie, precum si eu se prea poate sa primesc alte abordari si sa vad din alte unghiuri calea spre solutionarea provocarilor mele pe care le pun in discutie; m-as chestiona si m-as descoperi odata cu cel din fata-mi care se cauta, se descopera si se construieste ca fiinta integra si integrala, odata ce “ne jucam” responsabil si avantat, pe calea integrarii, via “The Integration Game”.