Sunt om. Undeva între sfânt și robot –iar când spre fiecare parte cu privirea mă îndrept, văd că mai e mult-mult-mult până-ntracolo departe. Orientat spre oameni (eng. “people-oriented”) v/s orientat pe sarcini (eng. “task-oriented”)? Se pare că, de la ultima-mi evaluare, mai degrabă orientat la ce-i de făcut, și mai puțin către cei de-o seamă…

Sunt om, deci animal social. Însă, asumat și specific, “dresat”. Animalul din mine a fost “îmblânzit” prin educația dobândită formal la timpul potrivit. Pe mai multe niveluri succesive, tuturor adresate și deschis lăsate, însă nu de toți accesate. Dar, și mai ales, informal, continuu –prin propria-mi alegere de a-mi face un dar din a învăța pe tot parcursul vieții de adult, în fiecare clipă, de la fiecare și din oricare situație. Și-așa, m-am hrănit până acum cu exemple de “așa da!” și de “așa nu!”. Social, întrucât trăiesc în legătură și în legături cu alți semeni, în care mă confrunt cu dorințe, temeri, cereri, nevoi și lipsuri, de am și legat uri. Ale mele –pe care eu le aduc; precum și ale partenerilor mei –pe care eu le primesc în aceste ecu/rel–ații. Cadrat ca-ntr-un Matrix?

Fiind vorba de un parteneriat, fiecare parte participă și aduce în acest joc resurse, intuiție, interese, avânt. Fiecare vine cu propria sa perspectivă și propria percepție, atât la “dans.uri” în doi, cât și prinși în hore anume dedicate, mai strâns sau mai larg desfășurate. Urgent este ca intenționat și conștient să diferențiem între aceste 2P-uri –cele ale noastre în primă fază, apoi ale celorlalți: parteneri, colaboratori, competitori. Și important, pentru a ști; după care, pentru a contribui, sau a ne strădui și a stărui în a ne feri. Perspectiva-i favorabilă, întrucât îl ține pe fiecare dintre noi în afara cercului, capabil să fie martor detașat de posibilul balast emoțional, fără a fi deci puternic viciat de varii trăiri. Percepția, în schimb, este negativ-provocatoare, fiind eminamente subiectivă și puternic emoțională, căci se bazează pe cele 5 simțuri pe care fiecare dintre noi le are, dar în mod diferit conștient și le-a dezvoltat. Fiecare are propriul bagaj, pe propriul drum, pe propriul traseu în continuare ales –pe calea, sau în calea sa?

Sunt om al muntelui. Pe cărările de altitudine, în special pe traseele de alpinism, mi-a fost dată provocarea de a traversa pasaje solicitante pe care le-am putut aborda doar specific dotat și cu cineva alăturat, pentru că “dans.urile” au presupus a-i asigura partenerului trecerea și a-mi fi apoi aceasta asigurată la rândul meu, de către acesta. Casca, hamul, coarda fac parte din dotările de bază. Coarda este un element de legătură și de siguranță; pe lângă încrederea reciprocă ce rezultă din experiența celor care o folosesc; precum și calitatea echipamentului de la momentul folosirii. În viața personală sau în cea profesională –diferite, dar cu unele asemănări cu cea montană– avem două aspecte care ne pot asigura avântarea: abordarea ROPE (coarda, trad. din eng. “rope”) și sistemul SADRAT (șobolanul trist, proprie traducere forțată a acronimului compus din cuvintele eng. “sad” ~ trist și “rat” ~ șobolan).

Sunt om al urbei. Profesional, până acum, doar angajat și cu prea puține demersuri asumate de intraprenoriat. Imaginar, cu soloprenoriatul și antreprenoriatul am cochetat. Pe oricare dintre aceste trei posibile căi, am găsit că ROPE este provocarea de a rămâne Rațional, Obiectiv, deci de a dobândi și a mă păstra în PErspectivă. Aceasta, în locul simplei, simplistei și poate periculoasei doar percepții. Iar prin SADRAT, mi s-a arătat ce presupune efortul de a construi odată cu: S– identificarea posibilului partener aliat (din eng. “to spot” ~ a repera); A– evaluarea probabilului avantaj adus de coechipier și de crearea acestui angajament comun (din eng. “to assess” ~ a evalua) ; D– dezvoltarea faptică, transpunerea intențiilor în acțiune (din eng. “to develop”); R– recrutarea sau “semnarea” parteneriatului, stabilirea colaborării, atragerea unui însoțitor pentru specific stabilita activitate (din eng. “to recrute” ~ a recruta); H– manevrarea, gestionarea, desfășurarea “misiunii”, a “dansului” (din eng. “to handle” ~ a manevra); T– finalizarea, atingerea obiectivului comun agreat (din eng. “to terminate” ~ a încheia).

(urmează continuarea 🤭 -n partea a doua)

__________

Om bun, generos cu timpul său cititor de aici, găsești și acum o dublă🔀 invitaȚIE: ✔️la a (t🫵e) descoperi dacă te regăsești în ceva din cele de mai sus, chiar de poate doar și parțial & ✔️la a te angrena într-o discuȚIE🫵 cu rost, cu intenția de a creiona și a te avânta către unica🫵ți individuală, personală, BunăStare: 🤝AVÂNT👈 așaDAr!

Categories: Uncategorized

1 Comment

Matrix – (Reflecți &) Reflectezi (II) – Coaching de a(l)titudine · May 6, 2024 at 1:24 am

[…] (urmare ce continuă 🤭 de 👉aici👈) […]

Leave a Reply

Avatar placeholder

Your email address will not be published. Required fields are marked *